Parintele Paisie spunea:
♦ Omul inteligent este omul care s-a curatit de patimile sale.
♦ Incercati sa va taiati patimile si slabiciunile voastre de care este plina inima omeneasca. Toate fiarele lumii sunt adunate inlauntrul ei si de aceea trebuie sa ne straduim in fiecare zi sa ne curatim inima noastra de ele.
♦ Inima se curata prin lacrimi si suspine. Un suspin cu durere din adancul sufletului face cat doua galeti de lacrimi.
♦ Dumnezeu ne supravegheaza inima si ii cerceteaza adancurile ei. Si noi sa ne cercetam necontenit pe noi insine, sa ne pocaim pentru trecut si sa ne temem pentru neputintele noastre. Sa nu ne pierdem, insa, nadejdea mantuirii noastre.
♦ Sa ne luptam cu toate puterile noastre pentru a castiga Raiul. Poarta e foarte stramta si sa nu-i ascultati pe cei care va spun ca toti ne vom mantui. Aceasta este o cursa a diavolului pentru a nu ne nevoi.
♦ Cea mai mare parte a nevointei voastre sa o daruiti rugaciunii, pentru ca aceasta ne tine in legatura cu Dumnezeu, iar legatura aceasta trebuie sa fie neintrerupta.
♦ Rugaciunea este oxigenul sufletului.
♦ Sporirea noastra duhovniceasca depinde de noi. La fel si mantuirea noastra. Nimeni dintre oameni nu ne poate mantui daca noi nu vrem.
♦ Cand judecam greselile aproapelui, atunci inseamna ca vederea noastra duhovniceasca inca nu s-a curatit.
♦ Niciodata sa nu judecam, ci cand vedem pe cineva, cazand in pacat, sa plangem si sa-L rugam pe Dumnezeu sa-l ierte.
♦ Sa nu avem incredere in noi insine. Increderea in sine este o mare piedica pentru venirea in noi a harului dumnezeiesc. Incredere deplina sa avem numai in Dumnezeu. Iar atunci cand noi le increditam pe toate Acestuia, Dumnezeu se obliga ca sa ne ajute.
♦ Daruiti in intregime inima voastra lui Dumnezeu si nu lumii. Cel care si-a dat inima sa lumii, este vrajmasul lui Dumnezeu.
♦ Sa traiti intr-o neincetata slavoslovire si multumire catre Dumnezeu, pentru ca cel mai mare pacat este nemultumirea si cel mai rau pacatos este cel nemultumitor.
♦ Timpul ne-a fost dat de Dumnezeu, pentru a-l folosi corect, nevoindu-ne neincetat pentru mantuirea sufletului nostru.
♦ Astazi, din cate observ, cei mai multi, atat batrani cat si tineri, gandesc in acelasi fel.
– Tinerii s-au maturizat sau batranii se poarta ca copiii?
– Nici una, nici alta. Au inebunit si unii si altii. In procent de 70% nu sunt in
toate mintile. Restul de 30% sunt normali:
tinerii gandesc ca tinerii, iar batranii…A mai ramas ceva aluat.
- – Parinte, cum trebuie sa fie cei doi casatoriti intre ei?
– Insoara-te si apoi vom discuta.
– Nu se poate acum?
– Sa aiba a)…b)… si sa aiba disputa cea buna intre ei.
Adica sa se straduiasca fiecare sa ia cu bucurie greutatile asupra lui si sa-l
odihneasca pe celalalt. Sa faca unul cumparaturile
pentru a-l odihni pe celalalt, sa-i faca hatarul celuilalt pentru a-l
multumi. Odihnirea celuilalt sa-ti fie prilej de bucurie.
♦ Odată, când împreună cu soţia mea l-am văzut pe Stareţ, s-au întâmplat următoarele:
De îndată ce am intrat în cameră. Stareţul care era întins pe pat din pricina bolii sale, a început să ne muştruluiască râzând:
– Bine aţi venit! Bine aţi venit! Vă certaţi, bre? De ce vă certaţi?
– Atanasie, vă certaţi între voi?
– Ei, Părinte, ne certăm…
– Bre, să nu vă certaţi! Să vă certaţi cu toţi ceilalţi, dar între voi să nu vă certaţi! Auzi, Atanasie, îţi dau binecuvântare să te cerţi cu cine vrei, dar cu femeia ta să nu te cerţi.
Apoi s-a întors către soţia mea:
– Şi ţie Anastasia îţi dau BINECUVÂNTARE. Ştii ce înseamnă BINECUVÂNTARE? Da, îţi dau binecuvântare să te cerţi cu cine vrei, dar între voi să nu vă certaţi.
Am râs şi noi de cuvintele lui ciudate. însă am înţeles foarte bine că deşi Stareţul râdea, totuşi vorbea serios! Considera a fi un mare rău faptul de a se certa soţii între ei. Un rău atât de mare, încât ne-a dat nu numai permisiunea, ci chiar şi binecuvântarea lui, să facem un rău mult mai mic în comparaţie cu primul. Adică să ne certăm cu toţi ceilalţi, numai să evităm marele rău, care este cearta între soţi.
(„Parintele Paisie mi-a spus…”, Ed. Evanghelismos, Buc. 2006)
alti Parinti vorbind despre casatorie, familie : AICI
Rugaciunea pentru lume a Sf. Paisie Aghioritul
Dumnezeul meu, să nu-i părăseşti pe robii Tăi care trăiesc departe de Biserică; dragostea Ta să-i aducă pe toţi lângă Tine.
Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care suferă de cancer.
Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care suferă de boli uşoare sau grave.
Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care suferă de infirmităţi trupeşti.
Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care suferă de infirmităţi sufleteşti.
Pomeneşte, Doamne, pe conducătorii ţărilor şi ajută-i să conducă creştineşte.
Pomeneşte, Doamne, pe copiii care provin din familii cu probleme.
Pomeneşte, Doamne, pe familiile care au probleme şi pe cei divorţaţi.
Pomeneşte, Doamne, pe orfanii din toată lumea, pe toţi cei îndureraţi şi nedreptăţiţi în această viaţă, pe văduvi şi pe văduve.
Pomeneşte, Doamne, pe toţi cei întemniţaţi, pe anarhişti, pe narcomani, pe ucigaşi, pe făcătorii de rele, pe hoţi, luminează-i şi ajută-i să se îndrepteze.
Pomeneşte, Doamne, pe toţi cei înstrăinaţi.
Pomeneşte, Doamne, pe toţi cei ce călătoresc pe mare, pe uscat şi prin aer, şi-i păzeşte.
Pomeneşte, Doamne, Biserica noastră, pe slujitorii sfinţiţi ai Bisericii şi pe credincioşi.
Pomeneşte, Doamne, toate frăţiile monahale, pe stareţi şi pe stareţe, pe monahi şi pe monahii.
Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care sunt în vreme de război.
Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care sunt prigoniţi.
Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care sunt precum păsările vânate.
Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care şi-au lăsat casele şi serviciile lor şi se chinuiesc.
Pomeneşte, Doamne, pe săraci, pe cei fără casă şi pe refugiaţi.
Pomeneşte, Doamne, toate popoarele, să le ţii în braţele Tale, să le acoperi cu Sfântul Tău Acoperământ, să le păzeşti de orice rău şi de război. Şi iubita noastră ţară, zi şi noapte să o ţii la sânul Tău, să o acoperi cu Sfântul Tău Acoperământ, să o păzeşti de orice rău şi de război.
Pomeneşte, Doamne, familiile chinuite, părăsite, nedreptăţite, încercate şi dăruieşte-le lor milele Tale cele bogate.
Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care suferă de tot felul de boli sufleteşti şi trupeşti.
Pomeneşte, Doamne, pe robii Tăi care ne-au cerut nouă să ne rugăm pentru ei.
(din “Sfinte rugăciuni ale creştinului ortodox“, Mănăstirea Sihăstria Putnei, 2006, sursa online: http://amcuce.wordpress.com)
Frumos,Foarte frumos..
am mai citit candva pe site-ul razboi intru cuvant o rugaciune a Parintelui Paisie Aghioritul. Suna cam asa: ” Doamne, Iisuse Hristose, miluieste pe toti cei ce sufera trupeste si sufleteste” Explica parintele, ca prin aceasta rugaciune te rogi atat pentru vii cat si pentru adormiti, pentru toti. Imi pare rau ca n-am regasit articolul… Il mai caut, poate am sa-l gasesc.