Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for Iulie 2010

Faptele Sfinţilor Apostoli

Capitolul 20

35.       Toate vi le-am arătat, căci ostenindu-vă astfel, trebuie să ajutaţi pe cei slabi şi să vă aduceţi aminte de cuvintele Domnului Iisus, căci El a zis: Mai fericit este a da decât a lua.

” Cea mai mare bucurie o primeste cineva atunci cand se jertfeste. Sa presupunem ca cineva lucreaza si altul vine si ii spune: „Stai putin si te odihneste!”, si intra acesta la treaba si la osteneala in locul aceluia. Acela, deci, se odihneste omeneste, iar acesta dumnezeieste.

Sau de exemplu, ai o banana si nu o mananci, ci te lipsesti de ea si o dai altuia. Acela se bucura, desfatandu-se de acel fruct, iar tu esti mangaiat de Dumnezeu cu o desfatare mai inalta, dumnezeiasca. Asadar, cea mai mare bucurie o poate primi omul prin jertfa. ” (Parintele Paisie Aghioritul – PARINTELE PAISIE MI-A SPUS… Ed. EVANGHELIMOS Buc. 2006)

Sfanta Evanghelie dupa Matei

Capitolul 25

34.       Atunci va zice Împăratul celor de-a dreapta Lui: Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, moşteniţi împărăţia cea pregătită vouă de la întemeierea lumii.
35.     Căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit;
36.     Gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine.
37.     Atunci drepţii Îi vor răspunde, zicând: Doamne, când Te-am văzut flămând şi Te-am hrănit? Sau însetat şi Ţi-am dat să bei?
38.     Sau când Te-am văzut străin şi Te-am primit, sau gol şi Te-am îmbrăcat?
39.     Sau când Te-am văzut bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine?
40.     Iar Împăratul, răspunzând, va zice către ei: Adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut

Nu ai ce ai,

Ai ce dai.

Si mai mult,

Nu dai ce dai,

Dai ceea ce esti ”   Parintele Arsenie Papacioc

Read Full Post »

„Doamne, randuieste Tu ce-mi este de folos pentru viata mea si pentru mantuirea mea.”
„Randuieste Tu, Doamne, ce-mi este mie de folos pentru mantuire.”
„Ajuta-ma Doamne, sa plec cu sufletul mantuit din aceasta viata!”
Parintele Teofil Badoiu

Read Full Post »

Asadar, sa facem rabdare in boli si incercari, pentru a primi o „pensie”, fie ea cat de mica. Pentru ca nimic din cele ce se intampla nu le ingaduie Dumnezeu, daca nu iese din ele ceva bun. Uneori Dumnezeu ingaduie sa se intample ceva unui om, incat sa fim nevoiti sa-l ajutam si astfel sa scapam noi de ceva rau.
Cand eram la Stomio, am coborat odata in Konita si ma intorceam la manastire incarcat cu multa greutate. Mergeam pe o carare abrupta si stramta si ma grabeam sa ajung repede, deoarece soarele incepuse sa apuna si nu voiam sa-mi neglijez indatoririle mele duhovnicesti. Pe la mijlocul drumului, insa, vad inaintea mea pe cineva cu doi catari incarcati cu lemne. Unul cazuse de o parte, a cararii, celalalt de calalalta parte. Deja omul se afla in primejdie. Era firesc sa-l ajut. Asadar, l-am ajutat si i-am carat si lemnele o bucata de drum. Omul s-a bucurat. Mi-a spus multumesc de o mie de ori, insa si eu m-am bucurat ca l-am ajutat. Am intarziat cam vreo douazeci de minute. Am luat-o din nou la picior. „M-ai salvat, m-ai salvat!” imi striga acela de departe. Dar cand am ajuns in varf, ce sa vad? La o distanta de douazeci de minute de mers, avusese loc o avalansa. Se desprinsesera niste stanci si o luasera la vale ca aruncate din prastie, tarand dupa ele copaci si tot ce intalneau in cale.
Atunci am inteles ca daca nu m-as fi oprit, as fi fost pierdut. Dumnezeu a iconomisit ca aceluia sa-i cada catarii, ca sa ma izbavesc eu. Si pe deasupra imi mai si multumea.
Atunci m-am intors inspre locul de unde venisem si am strigat: „M-ai izbavit! Multumesc!”
– V-a auzit, Parinte?
– Nu, dar eu mi-am facut datoria.

fragment din: PARINTELE PAISIE MI-A SPUS…
Ed. „EVANGHELISMOS”, Buc.2006

alte cuvinte de folos ale Parintelui Paisie Aghioritul AICI

Read Full Post »

” Purtarea noastra, cat timp ne aflam in biserica, sa fie cuviincioasa, asa cum se potriveste omului care sta inaintea lui Dumnezeu. Sa nu ne indeletnicim cu discutii fara rost, ci sa stam cu frica si cu cutremur, cu luare aminte si cu evlavie, cu privirea plecata spre pamant si cu sufletul inaltat la cer. Pentru ca multi vin la biserica, repeta mecanic psalmi si rugaciuni si pleaca fara sa stie ce au spus. Buzele se misca, dar urechile nu aud. Tu nu-ti auzi rugaciunea ta si vrei sa ti-o auda Dumnezeu? Am ingenuncheat, spui. Dar mintea ta a zburat departe. Trupul tau a fost inlauntrul bisericii iar sufletul afara. Gura rostea rugaciunea iar mintea se gandea la dobanzi, contracte, afaceri, ogoare, cladiri, intalniri cu prietenii. Si toate acestea se intampla pentru ca diavolul este viclean. Stie ca in vremea rugaciunii dobandim mult folos duhovnicesc si de aceea ataca cu multa putere. Alteori suntem intinsi pe pat si nu ne gandim la nimic. Dar cand venim la biserica pentru a ne ruga, diavolul ne aduce o multime de ganduri ca sa nu ne folosim deloc.
Daca Dumnezeu iti va cere socoteala pentru nepasarea si lipsa de evlavie pe care o arati in timpul Sfintelor Slujbe ce vei face? Iata, in timp ce El iti vorbeste, tu, in loc sa te rogi, intri in vorba cu cel de langa tine despre lucruri nefolositoare. Chiar daca Dumnezeu ar trece cu vderea toate celelalte pacate ale noastre, acesta ajunge ca sa ne lipsim de mantuire. Sa nu socotesti ca aceasta este o greseala mica. Ca sa-i intelegi gravitatea gandeste-te ce se intampla intr-o situatie asemanatoare, in relatiile dintre oameni. Sa presupunem ca stai de vorba cu o persoana oficiala sau cu un prieten apropiat. In timp ce el iti vorbeste tu iti intorci nepasator capul si incepi sa discuti cu altcineva. Acela nu se va simti oare jignit de aceasta necuviinta a ta? Nu se va supara? Nu-ti va cere explicatii?
Vai! Te afli la Sfanta Liturghie si, in timp ce masa imparateasca este pregatita, Mielul lui Dumnezeu se jertfeste pentru tine, preotul se osteneste pentru mantuirea ta, tu stai nepasator. In vremea cand Serafimii cei cu cate sase aripi isi acopera fetele de frica si toate puterile ceresti impreuna cu preotul se roaga lui Dumnezeu pentru tine, in clipa cand coboara din cer focul Sfantului Duh si Sangele lui Hristos se varsa din precurata Sa coasta in Sfantul Potir, in clipa aceasta constiinta ta oare nu te mustra pentru neluarea ta aminte? Gandeste-te omule inaintea cui stai in vremea infricosatei jertfe si impreuna cu cine! Stai cu heruvimii si serafimii si toate puterile ceresti. Gandeste-te cu cine canti si te rogi! Ca sa-ti vii in sine este de ajuns sa-ti amintesti ca, desi ai trup material, te invrednicesti sa aduci cantare Ziditorului impreuna cu ingerii cei fara trup.
Asadar sa nu iei parte la aceasta cantare sfanta cu nepasare. Sa nu ai in mintea ta ganduri desarte. Alunga orice gand patimas si urca-te cu mintea la cer. Zboara acolo impreuna cu Serafimii si canta Preasfintei Treimi cantarea intreit sfanta.” (pag.19)

Sfanta Manastire Paraklitu – MERSUL LA BISERICA

Traducerea din limba greaca de Ieroschim. Stefan Nutescu SCHITUL LACU – SFANTUL MUNTE ATHOS

Ed. EVANGHELISMOS, Buc. 2005

Read Full Post »

” Asa cum v-am spus si alta data, aceasta se intampla fiecarui suflet, care se va apropia de Domnul cu credinta, dar vindecarea si odihna care vin nu-s desavarsite. La inceput, Domnul, pentru ca sa atraga sufletul, care raspunde la chemarea: ” Veniti la Mine toti…!” si  vine cu dispozitia si credinta de care ziceam, ii daruieste odihna. Dar dupa aceea incepe adevarata lucrare, conform cuvintelor Domnului: ” Ridicati jugul Meu asupra voastra …” Cel care vine intr-adevar asa, de vreme ce Domnul il va odihni, este dispus de acum inainte sa poarte jugul.

” Ridicati jugul Meu asupra voastra si invatati de la Mine, caci sunt bland si smerit cu inima si veti afla odihna sufletelor voastre. ” Domnul a spus aceste cuvinte cu sensul: ” Eu sunt bland, smerit, nu va temeti, va astept, va rabd!” Dar si cu intelesul ca de la Domnul vom invata blandetea si smrenia. Astfel, vine permanent odihna in suflet.

Am mai spus ca pentru ca sa nu se teama cineva cum isi va ridica jugul, sau sa nu creada ca n-a inteles bine cuvuntele acestea, Domnul a adaugat imediat: ” … ca jugul Meu este bun si povara Mea este usoara. ”

Prin urmare, cine spune ca nu este asa, contrazicandu-L pe Domnul, acesta n-a ridicat inca jugul lui Hristos. El se chinuieste in pacat si in patimi, pentru ca numai ce se grabeste sa ridice jugul lui Hristos si imediat vine odihna. Imediat. Si ce inseamna sa ridici jugul lui Hristos? Acolo unde te inabusi si te pierzi, acolo unde crezi ca nu mai rezisti si pici in deznadejde, tu vei avea taria sa spui: ” Daca le simt pe toate acestea, inseamna ca merg contra Domnului, ca nu spun ” Binecuvantat fii Dumnezeul meu, faca-se voia Ta!

Desigur, pana in acel ceas nu intelegi, nu stii lectia. Dar Domnul, Care S-a apropiat de tine, te ajuta acum sa spui si sa te lasi in mainile Lui, sa-ti ridici jugul si sa nu-ti mai pese de problemele tale. Atunci jugul Domnului este bun, este foarte dulce si povara lui usoara. ” (p. 312)

fragment din: TAINA SUFERINTEI Arhim. Simeon KRAIOPOULOS

♦ Sa nu avem incredere in noi insine. Increderea in sine este o mare piedica pentru venirea in noi a harului dumnezeiesc. Incredere deplina sa avem numai in Dumnezeu. Iar atunci cand noi le increditam pe toate Acestuia, Dumnezeu se obliga ca sa ne ajute.

din: (“Parintele Paisie mi-a spus…”, Ed. Evanghelismos, Buc. 2006)

Read Full Post »

– Parinte, ce trebuie sa facem atunci cand suntem nedreptatiti?

– Cel care te nedreptateste este binefacatorul tau si de aceea trebuie sa-i trimiti daruri si sa-l iubesti ca pe un binefacator. Lasa ca de multe ori ni se pare numai ca suntem nedreptatiti. Celui care iti face bine, ii esti dator si in cealalta viata, dar si in aceasta. In timp ce acela care te nedreptateste iti face o binefacere, iti face o depunere in caseria dumnezeiasca, depunere pe care o vei gasi cand vei pleca in cealalta viata.

Dar daca ne nedreptateste mereu?

– Ei, atunci mereu iti face depuneri pe care le vei gasi in cealalta viata. Acestuia sa-i trimiti multe daruri.

***

♦ Cand esti nedreptatit sau batjocorit, nu trebuie sa te impotrivesti. Nu este bine sa se certe cineva pentru sine insusi, ci sa-i lase pe altii sa-l apere. Si aceasta sa se faca numai pentru dreptate, iar nu pentru motive personale. ”

din: „PARINTELE PAISIE MI-A SPUS…”

Ed. EVANGHELISMOS, Buc. 2006

Iar

Parintele Arsenie Papacioc ne spune:

“Sa ne iubim cu adevarat unii pe altii. Sa incercam sa iubim pe toata lumea si pe aceea care se zice ca e rea.
Sa iubim si sa iubim mult, si sa iubim frumos, sa iubim rana si pe cel care ne-a facut rana.
Sa stim sa furam pe Hristos de la dusmanii nostri. El sta ascuns la cei care ne sunt dusmani. Nu poti fi gazda a lui Hristos daca nu-ti sunt dragi cei care te urasc si daca inima ta nu este un mic cer al iubirii.
” – in:  MICI INDEMNURI SPRE MANTUIRE, Ed. Sophia, 2009; pag.45

Read Full Post »