Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for Ianuarie 2010

„Suferinte acceptate cu buna cuviinta il duc pe om, putin cate putin, pe calea cea dreapta si ajunge la mantuire tocmai prin credinta lui. Ce ne impiedica sa credem in acest ceas ca Dumnezeul este aici, este prezent, cel putin cat a fost prezent la Nain, unde a inviat pe fiul vaduvei? Da, Domnul este prezent, se apleaca asupra noastra si ne intelege mai bine decat ne intelegem noi insine. Ne stie mai bine decat ceilalti oameni, decat noi insine care traim drama, suferinta si stramtorarea inlauntrul nostru. Acesta ne intelege mai bine. Asadar, putem sa simtim ca Dumnezeu Se milostiveste spre noi, adica ne iubeste. Vaduvei nu doar i-a spus sa nu planga, ci a implinit si lucrarea, l-a inviat pe fiul ei. Cam asa lucreaza cu noi Dumnezeu, nu vine doar sa ne mangaie. Credinta este o realitate, este un eveniment care lucreaza inluntrul sufletului omenesc.
In tot cazul, Dumnezeu se apleaca asupra noastra si daca vine ceasul ne spune: „Pana aici a fost, izbaveste-te!” Daca nu se intampla, inseamna ca n-a venit ceasul, nu ne este de folos sa se petreaca izbavirea. In cazul tanarului, Hristos ar fi putut sa se gaseasca in Nain si sa-l invieze chiar in momentul in care a murit sau inainte ca mama lui sa se chinuiasca. L-a inviat cand nu mai exista nici o nadejde. Ceva asemanator se intampla si in cazul vindecarii sufletului nostru: deseori Domnul intarzie sa lucreze. Dumnezeu a facut lumea in sase zile, aceasta inseamna o perioada de timp mare, fiecare zi corespunde multor ani. In situatia tanarului acesta, Domnul intervine la putine ore. Se milostiveste de mama lui, il inviaza pe fiul ei si i-l da viu. Aceasta nu inseamna ca se intampla la fel cu fiecare dintre noi, adica Domnul va interveni atat de repede si ne va izbavi. Acolo avem in miniatura adevarul. Pentru fiecare dintre noi, Dumnezeu stie ce se va intampla si cand. In dreptul unuia va trebui sa treaca mai mult timp, in dreptul altuia mai putin, asta depinde de starea omului. Vreau insa sa va asigur, fratii mei, ca din momentul in care cineva va crede ca asa stau lucrurile, nu se va mai preocupa cand va veni izbavirea. Ceea ce trebuie sa-l preocupe este credinta lui. Ii ajunge faptul ca Hristos este cu el si nadejdea ca va veni ceasul izbavirii. Astfel, sufletul se mangaie, se intareste, prinde puteri, paseste fara primejdie pe drumul mantuirii. Uneori, izbavirea vine chiar din aceasta lume si omul pleaca izbavit din viata aceasta, ca sa fie izbavit si in cea vesnica.”

(Fragment din:”Taina Suferintei”, Arhim. Simeon KRAIOPOULOS, Ed.Bizantina, Buc. 2007)

sursa clip

Read Full Post »

Sfantul Siluan Athonitul – Cuvant despre rugaciune

” Cine iubeste pe Domnul, acela isi aduce aminte intotdeauna de EL, iar aducerea aminte de Dumnezeu naste rugaciunea. Dar, daca nu-ti vei aduce aminte, atunci nu te vei ruga, iar fara rugaciune sufletul nu va ramane in dragostea lui Dumnezeu, caci prin rugaciune vine harul Duhului Sfant. Prin rugaciune se pazaste omul de pacat, fiindca rugandu-se, mintea e ocupata de Dumnezeu si cu duh smerit sta inaintea Fetei Domnului, pe Care-L cunoaste sufletul ce se roaga.” (fragment din: Intre iadul deznadejdii si iadul smereniei)

Sfantul Teofan Zavoratul – despre Rugaciune

„Rugaciunea este inima ta, in inima lui Dumnezeu” (Parintele Arsenie Papacioc)

Rugaciunea este hrana sufletului. Nu chinuiti sufletele voastre prin infometare, mai bine sa flamanzeasca trupul. Nu osanditi pe nimeni, iertati-i pe toti. Socotiti-va mai rai decat toti oamenii din lume si va veti mantui. Micsorati-va cat puteti de mult. (Sfantul Iosif)

Cand nu aveti mult timp pentru rugaciune, multumiti-va cu cat aveti, iar Dumnezeu va primi vointa voastra. Tineti minte ca lui Dumnezeu Ii place sa aveti la rugaciune trairea vamesului si feriti-va sa puneti pret pe rugaciunea voastra: aceasta este lucrarea lui Dumnezeu, nu a noastra. (Sfantul Macarie)

Trebuie sa rostim cu atentie cuvintele rugaciunii, sa patrundem sensul lor, nu sa tindem spre ceva prea inalt. Caci, daca nu citim corect si nu suntem atenti la cele citite, ii mangaiem pe diavoli. (Sfantul Nicon)

Nu asteptati de la rugaciune numai extazul si nu va intristati atunci cand nu simtiti bucurii. Caci se intampla si sa stai, sa stai in biserica si inlauntrul tau sa nu ai inima parca, ci asa, o bucata de lemn, dar un lemn neprelucrat…..Pai si pentru aceasta, adica pentru lemn, ne mantuieste Domnul. Inseamna ca asa trebuie sa fie. Caci sufletul, simtind bucurii foarte mari, se poate ingamfa, iar aceasta stare de “inlemnire” il smereste. (Sfantul Varsanufie)

Puterea rugaciunii nu sta in multa vorbarie, ci in sinceritatea suspinului de rugaciune. (Sfantul Nectarie)

Rugaciunea este oxigenul sufletului. (Parintele Paisie Aghioritul)

„Sa ne rugam, dar nu de forma, ci cu credinta. Nu doar sa facem rugaciune, adica sa staruim, sa avem curaj, sa stam la ruga mult timp, ci sa avem credinta in acest sens: daca ne rugam, o facem pentru ca asa vrea Dumnezeu, pentru ca El este Cel care ne inspira sa ne rugam, si prin urmare Dumnezeu ne aude.
Sa avem aceasta credinta, sentimentul ca Dumnezeu ne aude; sa zicem “Doamne milueste” si sa primim raspunsul Lui: “Da, va miluiesc!” Sa spunem Tatal nostru si sa avem sentimentul ca Dumnezeu ne aude si zice:”Da, aud!” Apoi sa zicem cealalta parte din rugaciune.“

Fragment din: TAINA SUFERINTEI –Arhim.Simeon KRAIOPOULOS, Buc., Ed.Bizantina, 2007


RUGACIUNEA TREBUIE SA SE FACA CU OSTENEALA SI CU JERTFIRE DE SINE

Read Full Post »

Read Full Post »

In pustia Egiptului se nevoiau doi calugari,care vreme de 20 de ani nu s-au certat niciodata, pentru ca in toate ascultau unul de celalalt. Odata unul dintre ei a zis:”Frate, hai sa ne certam si noi macar o data asa cum se cearta toata lumea”. Dar cum?-a intrebat celalalt. „Uite punem o caramida in mijloc si eu zic ca e a mea , iar tu zici ca e a ta”. Bine , a zis fratele. Si au inceput sa mute caramida de la unul la altul. Dar de indata ce al doilea a zis „e a mea!”, primul a zis: Bine, atunci daca e a ta ia-o.
Si asa n-au mai reusit cei doi frati sa se certe .

***

Vedeti pe Sfantul Arhidiacon Stefan? Daca nu se ruga pentru fratii lui, care il ucideau cu pietre, ca sa-i ierte Dumnezeu, nu vedea cerurile deschise! Asadar si noi sa ne rugam nu numai pentru bunii nostrii frati si prieteni care ne iubesc, ci si pentru cei care nu ne iubesc, ca sa dovedim ca suntem fiii lui Dumnezeu dupa dar si sa vedem usa Raiului deschisa pentru noi. (spunea Parintele Paisie ) SURSA

***

„Intr-una din zile, la un control, un temnicer zelos a confiscat puiul de perna pe care se rezema Valeriu. Un alt militian, mai omenos, a ridicat perna dintre obiectele confiscate si i-a aruncat-o discret inapoi. Pentru o clipa intre cele doua suflete a durat o scena de puternica vibrare sufleteasca.
Dupa terminarea perchezitiei, Valeriu a socotit ca e bine sa daruiasca aceasta pernita lui Traian, care era anchilozat si avea escare. Traian nu a vrut s-o primeasca si a daruit-o lui Gheorghe. Acesta a dat-o la un altul, pana ce perna s-a inapoiat la Valeriu, daruita de cineva care nu stia de unde pornise si nici cum ajunsese acolo. In aceasta situatie el a primit-o ca pe un semn ca i-a fost daruita de Dumnezeu.” (pag.144)

VALERIU GAFENCU – Sfantul Inchisorilor

Sfânta Evanghelie după Matei

Capitolul 5

43. Aţi auzit că s-a zis: „Să iubeşti pe aproapele tău şi să urăşti pe vrăjmaşul tău”.
44. Iar Eu zic vouă: Iubiţi pe vrăjmaşii voştri, binecuvântaţi pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă pentru cei ce vă vatămă şi vă prigonesc,
45. Ca să fiţi fiii Tatălui vostru Celui din ceruri, că El face să răsară soarele şi peste cei răi şi peste cei buni şi trimite ploaie peste cei drepţi şi peste cei nedrepţi.
46. Căci dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată veţi avea? Au nu fac şi vameşii acelaşi lucru?
47. Şi dacă îmbrăţişaţi numai pe fraţii voştri, ce faceţi mai mult? Au nu fac şi neamurile acelaşi lucru?
48. Fiţi, dar, voi desăvârşiţi, precum Tatăl vostru Cel ceresc desăvârşit este.

Sfanta Evanghelie dupa Ioan

Capitolul 13

34. Poruncă nouă dau vouă: Să vă iubiţi unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul.
35. Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii.

Duhul Sfant ne invata sa iubim pe vrajmasi pana intr-atat incat sufletului sa-i fie mila de ei ca de proprii copii.
Sunt oameni care doresc vrajmasilor lor sau dusmanilor Bisericii pierire si chinuri in focul iadului. Ei gandesc asa pentru ca n-au invatat de la Duhul Sfant iubirea lui Dumnezeu, caci cel ce a invatat aceasta va varsa lacrimi pentru intreaga lume.
Tu zici: „Cutare e un criminal si e bine sa arda in focul iadului”. Dar te intreb: „Daca Dumnezeu ti-ar da un loc bun in rai si de acolo ai vedea arzand in foc pe cel caruia i-ai dorit chinurile iadului, nu-ti va fi mila de el, oricine ar fi, chiar daca este un dusman al Bisericii?” Sau vei avea si tu o inima de fier? Dar in rai nu e nevoie de fier. Acolo e nevoie de smerenie si de iubirea lui Hristos, care are grija de toti. Cine nu iubeste pe vrajmasi n-are in el harul lui Dumnezeu.Daca vom iubi pe vrajmasi, atunci mandria nu va avea loc in suflet, caci in iubirea lui Hristos nu este ridicare deasupra Sfantul Siluan Athonitul (fragment din: Intre iadul deznadejdii si iadul smereniei)

Read Full Post »

La multi ani!

La multi ani, cu folos! Sa ne ajute Dumnezeu sa dobandim pacea sufleteasca, sa sporim duhovniceste si sa stam pe Cale, sa aparam Ortodoxia fiecare cum putem!!!

Read Full Post »